...

vineri, 4 decembrie 2020

Pedale și culori de toamnă pe drumuri de culme


Conform tradiției, în ultimii ani, am încheiat sezonul de pedalat cu câte o tură memorabilă, care să ne țină de dor până la primăvară.

Anul ăsta în schimb, au fost 3 ture. După revederea cu Tarnița la Cruce din munții Rodnei, am profitat de vremea blândă din noiembrie și am mai făcut două ture pe plaiurile pitorești din munții Bârgăului.

La prima tură, după ultima aventură pe post de ghid pe sezonul ăsta, am zis că trebuie neapărat să profit de ultima zi cu temperaturi ridicate preconizate, dar și de cele 4 ore rămase până la venirea serii. Așa că am mai pedalat vreo 50 km pe două din culmile preferate din munții Bârgăului, preferând să rămân pe cât posibil mai la altitudine, unde era mai cald, decât pe văile adânci și reci. 

Deși eram într-o cursă contra-cronometru cu ultimele raze de lumină și mai ales că am realizat că frontala și-a dat duhul, nu m-am putut abține să nu scot aparatul din rucsac și să fac poze la cadrele interesante.


Pentru prima oară pe MTB, Angela și Loredana s-au descurcat admirabil. Răsplata a venit spre final, când ne-am întâlnit pe traseu cu Tibi Ușeriu.






Piatra Fântânele 


Pe Dealul Frâu, cu trio-ul Ineu-Ineuț-Roșu în față



Întoarcerea de la shopping, într-un mod cum nu se poate mai original
Valea Ilvelor






Gânduri către Rodnei





Probabil una dintre cele mai vii și frumoase căsuțe de pe meleagurile noastre. 
De data asta am salutat-o pe tanti Viorica, locatara casei și mereu bucuroasă de oaspeți,  doar de la distanță




Mai nou, Via Transilvanica trece și pe aici


După asfințit


Cam atât. De aici s-a stins lumina.
 Pe ultimii kilometri am bâjbâit pe întuneric :D

A doua tură, undeva la final de noiembrie, pe o vreme ceva mai răcoroasă, am făcut-o în Țara Ilvelor, parcurgând câteva secțiuni pe care nu am mai fost până acum.


Țara Ilvelor




Urcarea solicitantă dinspre satul Arșița, e răsplătită cu o priveliște pe măsură






Mestecenii, printre ultimii mohicani ai culorilor


Drumuri de culme, până departe spre Călimani



Câteva cadre de acum 2 ani de pe același traseu, aici




O priveliște de care nu te mai saturi




Pe aici am mai trecut și acum câțiva ani în condiții asemănătoare Vezi postarea aici



Pregătit probabil pentru asfaltare. Mania betonării ajunge și aici, pe un drum care nu duce decât în "câmp"


Poiana Ilvei





Și o căsuță muzeu din Poiana Ilvei


Și dacă tot am încheiat primul circuit pe lumină, am zis că ar trebui să mai dau o tură până vine seara.


Rodna și munții ei

Profit de ocazie și vă prezint calendarul pregătit pentru 2021. Găsiți mai multe detalii și cum îl puteți comanda pe pagina dedicată


Pe curând!






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...