joi, 19 ianuarie 2017

Cu bicicleta prin Maramureş - țara lemnului şi a clăilor de fân

Biserica nouă din Breb, în primele momente ale zilei


     Am petrecut două zile în Maramureş, undeva la mijloc de septembrie, între vară şi toamnă. Ca locaţie, am ales zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului, inclusă într-un program de promovare ca destinaţie cu specific ecoturistic, iar pentru alegerea traseelor ne-am inspirat de pe site-ul http://ecomaramures.com/, în zonă existând o reţea de trasee cicloturistice marcate.
     Pentru prima zi, timpul scurt, rămas după câteva ore de drum, ne-a constrâns la un traseu în circuit, de după-masă, spre localităţile din jurul satului Breb, pe care l-am ales ca tabară de bază. Noi am campat la Babou  Maramureş, o locaţie pe care o recomandăm cu drag.
     Suntem surprinşi de multitudinea de case ţărăneşti autentice, încă bine păstrate. Într-adevăr, deşi arhitectura satelor româneşti a suferit schimbări majore, mai ales în decursul ultimelor decenii, localităţile de aici încă mai păstrează acea atmosferă bucolică şi idilică a satului românesc de altă dată:

Casă din Breb

Descifrăm simboluri străvechi şi universale pe o poartă de lemn din Hărniceşti


Oale puse la uscat. Hoteni



Pregătite pentru otavă. Breb

Rugăciuni către cer. Breb

Păstăi de fasole puse la uscat

Provizii

Poartă nouă din Breb

Poartă veche din Breb

În vizită la un atelier de şindrilă. Breb
A doua zi ne trezim devreme pentro o sesiune foto prin împrejurimile satului:

Clăile din fânul strâns peste vară, sunt gata pentru iarnă




Biserica de zid din Breb


Biserica de lemn din Breb

Cimitirul din Breb




Pornim apoi cu harta traseelor de cicloturism în minte spre satul Hoteni pe un drum îngust, destul de recent asfaltat, dar plăcut. Deviem puţin de la traseu înspre Tăurile de la Hoteni, pentru a face apoi un scurt popas la biserica de lemn din localitate. Trecem de Hărniceşti şi continuăm spre Deseşti unde vizităm biserica de lemn din localitate, monument Unesco.

Biserica din Hoteni

Albastru de Maramureş
Biserica din Deseşti
    De aici continuăm pe Drumul şinelor, pe traseul cicloturistic suprapus pe terasamentul fostei căi ferate, folosite în trecut pentru transportul sării şi a lemnului.
    După o porţiune ceva mai denivelată, ne răsfăţăm cu o coborâre pe un single trail fluent până în satul Mara. Pentru că trebuiau să fie și ceva peripeții, la finalul coborârii, fiind atent la bolovanii din cărare, era să aterizez fix pe cușca unui câine. Nici nu știu care era mai speriat, eu sau el, că s-a trezit cu un musafir nepoftit în sufragerie...

Prin "tunel"



În zare, Creasta Cocoșului
Ajunși în asfalt ne strecurăm pe ulițele satului Mara și intrăm pe o vale, marcată cu cruce albastră, ce urmează să ne scoată, după o  urcare lungă și susținută, aproape de Creasta Cocoșului. Ajungem la o răscurce, marcajul luând-o în dreapta pe un torent. Un eventual push-bike nu ne surâde, astfel că ne continuăm drumul pe același drum forestier, cu riscul de a face un scurt ocol.  Harta munților Gutâi, Lăpuș și Țibleș, ce o aveam la noi, ne e de un real folos în a ne orienta. Ajungem până la urmă în Drumul Măriuții (al Mariei Tereza), însă cu doi-trei kilometri mai înspre NE decât ar fi trebuit dacă  continuam pe marcajul cruce albastră. Deși inițial speram să putem urca și pe Creasta Cocoșului, renunțăm la idee, întrucât nu am fi reușit în timp util să ne întoarcem pe lumină la locul de campare. Hotărâm totuși să dăm o fugă până la Tăurile Chendroaiei, o turbărie cu vegetație specifică.



Creasta Cocoșului oglindită într-unul dintre tăuri

Roua cerului. Imagini surprinse cu un obiectiv macro aici



Petrecem aici câteva momente în liniște,ca apoi să ne întoarcem în Breb pe marcajul cruce roșie. La întoarcere trecem pe lângă Tăurile Morărenilor, pe care decidem să nu le mai vizităm de data asta. Coborârea, destul de tehnică și bolovănoasă la început, se transformă încet într-o coborâre în viteză pe un drum de pământ care ar putea deveni extrem de alunecos și noroios  în caz de timp ploios.




Pe ulițele din Breb
A doua zi ne trezim devreme din nou pentru a savura răsăritul peste plaiurile Maramureșului...



Numai bine în Noul An și ture cât mai faine!

Dacă ți-a plăcut nu uita de butoanele de Share. Mulțumim :) !

Urmează alte relatări restante din turele de anul trecut. Pe curând !


7 comentarii:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...