luni, 27 mai 2013

Heniu - o dată în viaţă



           Un traseu de parcurs o data in viata sau cel mult o data la cativa ani buni, dupa ce ai uitat cei cativa kilometri de carat bike ul in spate peste brazii doborati de vant sau portiunea dintre Heniul mare si varful Tomnatic parcursi mai mult pe langa bicicleta.
          In rest, pana in saua dintre Heniu si Vf. Muncel traseul este superb (exceptand pushbike ul din Valea Tureacului pana in culme), in mare parte datorita peisajelor ce se deschid inspre Muntii Rodnei, Muntii Calimanii, înspre celelelate culmi ale Munceilor Bargaului sau panoramele ce se deschid spre satele de pe Valea Bârgăului sau Leşului. Iar de pe Heniu, în funcţie de claritatea atmosferei, poţi cuprinde cât vezi cu ochii...
         
      


         Am plecat din Mijlocenii Bârgăului, am continuat pe asfalt până în Tureac, de aici am luat-o pe Valea Tureacului, apoi am făcut stânga (cu 50 m înainte de izvorul cu halău) pe Valea Ursului.



         După vreo 2 km am făcut stânga şi a urmat un push-bike până pe culme. De aici şi până în şaua dintre Heniu şi Muncel urmează partea cea mai plăcută şi interesantă a traseului, ciclabilă în totalitatea, prin poieni largi, deschise sau poteci înguste pe curbă de nivel. 






Doi neni tare faini

Cu badea m-am întâlnit acum vreo cinci ani tot la tură, în Poiana Calului din Călimani, pe vremea când era baci la stână



Relaxare



În strungă


Învăţăcelul


Avem parte şi de un prânz proaspăt şi gustos




superb



Miroslava, Căsaru, Bistricioru , Dealu Negru

Tureac şi Mureşenii Bârgăului

Fundul văii Tureacului, Tihuţa şi Căliamnii în spate cu ai săi 12 Apostoli

Până aici ne-a fost
         
       Apoi urmează calvarul, cam un kilometru jumate de cărat, împins şi strecurat peste şi pe sub crengi, pe un traseu ce poate fi destul de dificil de parcurs chiar şi fără bicicleta după tine.


Înspre Bucovina


       Cu braţele anesteziate ajungem pe Heniu şi după ceva vreme parcă uităm prin ce am trecut. În loc să coborâm pe drum până în Leşu sau pe o altă variantă, înspre Strâmba, pe care am urcat acum doi ani, decidem să o luăm tot pe creastă înspre Heniu Mic-Tomantec şi să coborâm în Mijloceni. Zis şi făcut, aşa că urmează încă vreo trei kilometri, mai pe bicicletă, mai mult pe lângă. Apoi, o coborâre abruptă pe poiana de pe piciorul sudic al Tomnatecului, iar după coborârea în viteză de pe Valea Muntelui ajungem din nou de unde am plecat.

Înspre Călimani



Tomnatec şi ultimul împins al zilei

Traseul pe bikemap, pur orientativ aici . Atentie nu este track GPS!

3 comentarii:

  1. Felicitari pentru reusita! :)
    Ai perfecta dreptate, nici pe jos nu-i tare usor de ajung pe Heniu... imi aduc perfect aminte de prima mea tura pe acolo (http://www.bandarosie.ro/2009/02/o-zi-in-muntii-bargau-1-februarie-2009.html)
    De asemenea, toamna trecuta am mers si cu bitele prin acele parti, pe niste culmi aparent domoale, perfect ciclabile, unde am avut parte de un push-ing de neuitat :p.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, Heniu cere respect si desi pare lejer la prima vedere nu i un munte usor de urcat, mai ales pe varianta sudică pe unde ati urcat voi. Ăsta-i primul munte pe care l am urcat acum multi ani si de multe ori de atunci, dar de fiecare data a fost destul de greu de cucerit :D.

      Ștergere
  2. Din saua dintre Muncel si heniu am parcurs si eu traseul pe jos pana pe Heniu. A fost greu fara bita dapo cu bita...bine ca ati scapat cu bine. Fain. Un circuit foarte fain pe care daca esti ambitios il poti face si in alergare.

    Pentru zilele cand bita va fi mai aproape de mine. Pana atunci perpedes.

    AdrianHogiu

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...