De câteva zile bune, depresiunea Transilvaniei este acoperită de o pătură consistentă de ceață.
Știam de pe site-ul inmh.ro că sus la munte este soare. Așa că, într-una din primele zile cu ceață am decis să urcăm până pe vârful Bistricioru din Munții Călimani. Plafonul a rămas destul de jos, undeva spre 800 m altitudine.
Drumeția este un bun antrenament, dar și un mod de a ne menține în formă și o alternativă pentru turele de bike atunci când pedalatul nu este potrivit.
Am făcut cu ocazia asta și câteva cadre. Enjoy!
 |
Raze de dimineață în Cheile Bistriței Ardelene |
 |
Spre defileul Mureșului |
 |
spre valea Bistriței Ardelene peste un picior al Zurzugăului |
 |
Creasta Făgărașilor Deși nu era cea mai clară atmosferă, tot se distingeau masivele din rândul Meridionalilor ori Apusenilor. |
 |
Trioul Ineu-Ineuț-Roșu |
 |
Jnepeni pudrați |
 |
Zurzugăul, Colibița, munceii Bârgăului , Țibleșul și creasta munților Rodnei într-o iarnă cu puțină zăpadă |
 |
Se pare că a plouat cu câteva zile în urmă și la aproape 2000 m |
 |
Rodnei peste culmile munților Bârgăului |
 |
de pe balconul Bistriciorului |
 |
Rodnei în lumina apusului |
 |
Vârful Piatra Mare domină Cheile Bistriței Ardelene. În fundal se observă marea de nori ce acoperă depresiunea Transilvaniei |
 |
Heniu și cețuri peste valea Bârgăului |
 |
Colibița în timpul și după Apus |
Urmează ceva fain de pe plaiurile Bârgăului. O dată cu lăsarea ceții în zonele mai joase, culmile și valea Bârgăului au dezvăluit un peisaj de basm, numai bun de explorat cu bicicleta. Pe curând!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu