...

vineri, 20 iunie 2014

Circuitul Dealului Negru



       O zi răcoroasă, numai bună de pedalat, cu puţine poze, dar mulţi kilometri parcurşi în jurul Dealului Negru din Munţii Călimani. Am strâns peste 90 km şi aproape 2000 de m diferenţă de nivel pe traseul Mijlocenii Bârgăului-Rusu B.-Dorolea-Cuşma-valea Budacului-creasta Dealului Negru-poiana Cofii-Ţiganca-Colibiţa-Prundu Bârgăului.

       Am plecat de pe Valea Bârgăului, am trecut dealul în Dorolea prin valea Poienii, ca apoi să ajungem după o urcare uşoară în satul Cuşma. Aici am zăbovit puţin pentru a admira una dintre puţinele case vechi rămase în picioare din sat. Ne am continuat apoi drumul urcând până sub liziera pădurii, pe care am urmărit-o tot urcând şi coborând până  în valea Budacului. În zona asta mi-am adus aminte cu nostalgie de primele ture cu bicicleta din afara oraşului, de acum un deceniu, pe ruta clasică Bistriţa-Budacu de Sus-Stegea-Bistriţa Bârgăului-Bistriţa.

       Urcarea pe valea Budacului este una destul de bolovănoasă, o singură dată am făcut-o pe coborâre şi nu cred că aş mai repeta experienţa. Spre capătul văii urcăm destul de susţinut, ne oprim scurt pentru a ne alimenta cu apă şi continuăm mai departe. Urcarea devine din ce în ce mai tehnică şi reuşim cu greu să rămânem pe biciclete. Ajungem în punctul maxim al urcării, la capătul drumului forestier, undeva în apropiere de poiana Jirezilor. După o pauză bine-meritată plecăm din nou la drum. Urmează partea cea mai antrenantă a traseului. Drumul forestier s-a transformat într-o potecă jucăuşă, cu suprafeţe line ca-n palmă alternând cu jgheaburi spălate de apă şi pline de bolovani. Am intrat deja în inima pădurilor nesfârşite ale Călimanilor. După o scurtă urcare ceva mai tehnică ajungem în Poiana Cofii. Admirăm crestele vulcanice ale Călimanilor şi îi dăm la vale. Coborârea a fost superbă...
Casă tradiţională în Cuşma
Ca mai toate casele vechi, soarta ei nu este prea roz. Proprietara casei o vrea dărâmată şi construită una nouă în schimb. Din fericire proprietara ar vrea să o vadă  într-un muzeu sau să o vândă pentru a fi reconstruită în altă parte, aşa  că dacă ştii pe cineva interesat, dă un semn.




cabană lângă Cuşma

pajişti întinse în Piemontul Călimanilor



drumul de legătură dintre Cuşma via cabana de vânătoare Dealu Negru şi Budacu de Sus

spre Cuşma, până departe înspre Bistriţa


Piatra Corbului


spre creastă
în poiana Cofii, admirând crestele vulcanice ale Călimanilor

o scurtă pauză de dezmorţire pe coborârea de pe Pănuleţ (Ţiganca)

Spor la pedalat!
Pe data viitoare...

marți, 20 mai 2014

Spre cătunul Ciosa pe urmele romanilor


       Prima tură mai serioasă din noul sezon am făcut-o la sfârşit de aprilie prin Munţii Bârgăului. A fost o zi superbă, numai bună de pedalat, nici prea rece, nici prea cald. Claritatea atmosferei a fost perfectă. Ne-am bucurat de peisaje de excepţie într-un cadru idilic. Am admirat crestele Călimanilor şi ale munţilor Rodnei, încă cu petece de zăpadă, iar culmile Suhardului, până departe înspre Giumalău, se pierdeau şi ele în zare.

       A fost un traseu tur-retur: Valea Bârgăului - Valea Străjii -Tăşuleasa - Ciosa. Am început parcurgând pe asfalt o parte din lungul şir al Bârgaielor. După Valea Străjii urmează o urcare mai susţinută spre Piatra Fântânele. Nu am ajuns până acolo, pentru că înainte cu vreo patru kilometri am părăsit şoseaua pe un drum pietruit ce ne-a scos în zona Tăşuleasa. Aici ne-am intersectat cu drumul Romanilor, pe care l-am lăsat în urmă după scurt timp, continuând înspre cătunul Ciosa. Ne-am întors din Ciosa pe acelaşi traseu, cu o mică modificare. Înainte de a da din nou în asfalt, am făcut un ocol al masivului Dosul Zimbroaiei, încheind partea off-road a traseului pe Drumul Romanilor marcat cu bulina roşie. Ultima coborâre a fost ceva mai bolovănoasă...








am găsit şi genţiene




Călimanii


Rodnei





Ciosa




Privind spre Rodnei



Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...